Atat in cazul forajelor pentru explorarea de resurse minerale, dar mai ales in cazul forajelor de investigatie geotehnica, prelevarea probelor reprezinta scopul acestora, iar o prelevare corespunzatoare mai ales a probelor netulburate este esentiala.

Modul de prelevare si intervalele de prelevare sunt stabilite conform normativelor in vigoare si functie de indicatiile inginerului geolog responsabil de lucrare.

Normativele care reglementeaz In tara noastra prelevarea probelor din forajele geotehnice sunt STAS 1242-4/85, NP074/2007, Eurocode 7 – SR EN 1997-2 respectiv si conform EN ISO 22475-1.

Functie de tipul terenului, de scopul realizarii investigatiilor si de tipul de utilaj folosit la executarea forajului recuperarea probelor tulburate sau netulburate se poate face printr-o multitudine de metode si cu o gama larga de aparate.

Recuperarea probelor tulburate se face simplu, direct din instrumentul de sapare (in cazul forajului In sistem uscat din borshapa, sneck, lingura cu clapet respectiv tub carotier simplu in cazul inaintarii In roci dure cu fluid de foraj sau apa si tub carotier cu coroana de vidia sau diamantata) sau de pe sita In cazul saparii cu tub carotier simplu cu coroana (In roci moi) si sapa cu role sau lame (indiferent de tipul de roca Intalnit). Odata prelevate, probele pentru analize de laborator vor fi introduse In pungi etanse, etichetate iar probele prelevate din roci moi vor fi apoi mentinute in lada frigorifica pana la livrarea In laborator.

Pentru probele netulburate, In roci tari se vor folosit tuburi carotiere duble si triple eventual cu inele retinatoare de probe iar coroana de sapare va fi aleasa corespunzator duritatii materialului In care se face inaintarea. In rocile tari apar uneori probleme In sensul ca este foarte mic procentul carotei recuperate (recuperajul) respectiv procentul epruvetelor mai lungi de 30cm (RQD) mai ales In roci friabile sau cu sistuozitate verticala. Este foarte important de stiut ca In cazul unei dotari corespunzatoare, se poate obtine recuperaj si RQD satisfacator, indiferent de particularitatile structurale ale rocilor Intalnite.

In cazul rocilor moi, cum ar fi argile, prafuri, nisipuri, pietrisuri etc.. particularitatile probelemelor sunt mult mai multe, dar si metodele si uneltele de prelevare au fost dezvoltate Intr-un numar satisfacator astfel Incat sa se asigure o buna si completa prelevare a probelor, pastrandu-se intacta structura lor interioara.

Metoda cea mai uzitata In Romania este prelevarea de probe netulburate din material coeziv plastic vartos pana la plastic consistent...plastic moale cu ajutorul stuturilor cu pereti subtiri Insurubate Intr-un capac de legatra cu prajinile ce poate fi simplu, doar cu ferestre de evacuare a eventualelor depuneri de material tulburat pe fundul forajului sau cu bila ce Inchide si formeaza vidul necesar retinerii probelor mai moi In timpul extragerii din foraj. Pe acelasi principiu sau Intr-o maniera asempnatoare, se pot folosi tuburi Shelby sau piston hidraulic Osteberg, in ultimul caz, odata cu atingerea adIncimii de probare, apasarea tubului se face prin presiune de fluid, in interiorul tubului la partea inferioara existInd un piston care culiseaza pe masura inaintarii tubului In sediment . Se poate realiza extragerea de probe netulburate mai ales din argile si leoss-uri dar chiar din nisipuri sau pietrisuri prin metoda carotajului continuu cu tub carotier triplu. In acest caz Inaintarea se face cu sapa cu coroana cu pastile vidia sau diamantata si cu fluid de foraj (de preferabil cu apa si aditivi (polimeri etc..). La acest tub carotier, tubul exterior asigura miscarea de rotatie a coroanei, iar in interior, tubul metalic din mijloc ramane fix, fiind captusit la interior cu un tub de plastic transparent In care se va pastra proba netulburata. Circulatia fluidului de foraj printre cele doua tuburi metalice va permite inaintarea sapei, separarea si eliminare frecarilor dintre cele doua tuburi metalice toate acestea fara contaminarea cu fluid a probei din interior.